Dacă pe unele site-uri din afară atunci când scrii yahoo şi dai submit la post/comentariu, textul yahoo îţi este transformat automat în hiperlink, pe unele site-uri de la noi sunt blocate denumiri precum: yahoo, youtube, gmail, wikipedia, etc.

Te mănâncă curul, te gândeşti că trebuie să te scarpini, duci mâna către cur, te scarpini şi zâmbeşti mulţumit.

Pâna ai facut TU, ca proprietar de site cu câteva sute/mii de unici pe zi asta, wikipedia, yahoo, etc au primit deja 100 de hit-uri.

De ce să faci aşa ceva? Crezi că nu ştie nimeni din România de existenţa acestor site-uri ?

Morala: Chiar şi când te scarpini în cur, “concurenţa” face bani.

Mai nou Google a mai lansat un serviciu, sub forma unui echipament hardware care ataşat la TV îţi permite să vizionezi filme disponibile online şi care se numeşte Google TV. Într-o oarecare măsura, cam seamănă cu servicile oferite de Apple pe acelaşi segment.

Spun “într-o oarecare măsură” pentru că Apple a creeat un univers al lor, unde se pot viziona filme puse la dispoziţie doar de ei. Google în schimb, este un pic mai deschis şi permite vizionarea cam oricărui film disponibil online ; sau cel puţin asta se doreşte.

Google tocmai a intrat pe un nou segment de piaţă şi o dată cu trecerea timpului se pare ca se extind din ce în ce mai mult. Nu m-aş mira deloc dacă într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat Google va pune la dispoziţie şi statistici de audienţă pentru diverse show-uri şi seriale tv.

Deşi apreciez servicile Google şi profilul mai “open” al companiei, cu siguranţă sunt multe lucruri pe care nu le ştim legate de ei şi care ne-ar da un fior rece pe spate dacă le-am afla. La fiecare lansare a unui nou serviciu sau produs Google, mă gândesc că Skynet a început să existe şi se dezvoltă chiar sub ochii noştri doar că în realitate are alta denumire – Google.

Un alt serviciu asemănător este şi Clicker, unde se pot viziona filme şi seriale online.

Link-uri utile:

• Film prezentare Google TV
• Mai multe informaţii despre Google TV

2.000 de fotografii HD reuşesc să prezinte o panoramă a Paris-ului pe care mulţi dintre noi nu vor avea ocazia să o vadă în realitate din cvarii motive. Site-ul Paris la 26 Gigapixels prezintă rezultatul într-o interfaţă foarte intuitivă şi uşor de folosit, iar mie unul mi se pare ceva interesant.

În Bucureşti nu are rost să se iniţieze un astfel de proiect. Eu unul nu îmi doresc să văd cerşetori, maidanezi şi posterioare îndesate cu shaorme în format HD …

Tot mai multe persoane pornesc aceeaşi discuţie pe o grămadă de forum-uri şi blog-uri

De ce speedtest.net arată o viteză de download/upload pe care eu nu o am ?

În primul rând speedtest.net ne arată în rapoarte lăţimea de bandă şi nu viteza reală de download/upload. Pentru a afla viteza reală dintr-un raport speedtest, înmulţiţi valoarea arătată la download cu 1024 şi împărţiţi rezultatul la 8. Valoarea obţinută reprezintă viteza de download reală în momentul în care a fost făcut test-ul.

Download:

1

viteza_download_speedtest * 1024 / 8 = viteza download reală

Upload:

1

viteza_upload_speedtest * 1024 / 8 = viteza upload reală.

În al 2-lea rând, viteza depinde şi de calea care este aleasă pentru a se face acel transfer de date.

Arhitectura reţelei Internet

Reţeaua asta mondială pe care noi o numim Internet, nu funcţionează pe căi directe. Dacă calea care trebuia urmată de un pachet cu informaţii pentru a ajunge din punctul A în punctul B este întreruptă, acesta va fi trimis pe o nouă cale. Această nouă cale este aleasă într-un mod foarte simplu. Server-ul cel mai apropiat din reţea de locaţia ta, va fi folosit pentru a transfera datele.

Problema aici apare. Chiar dacă server-ul ales pentru a fi folosit este cel mai apropiat din reţea de locaţia ta, fizic el se poate afla mult mai departe şi aşa apar variaţii mari de viteză.

Un exemplu

Dacă locuieşti în Bucureşti şi doreşti să trimiţi un fişier unui prieten din Constanţa, fişierul va fi trimis pe calea Bucureşti -> Feteşti -> Constanţa (reprezentată în poză cu roşu). Dar dacă această cale este întreruptă undeva, fişierul nostru va fi trimis pe o cale alternativă Bucureşti -> Olteniţa -> Călăraşi -> Constanţa (reprezentată în poză cu verde). Cu cât calea este mai lungă, cu atat efectul numit latenţă (latency) îşi face simţită prezenţa mai mult şi durata de transfer va creşte.

Astfel că aceleaşi date (fişierul nostru), transferate între aceleaşi puncte de referinţă (Bucureşti şi Constanţa) vor fi transferate în timp mai îndelungat pe calea reprezentată cu verde în poză, deoarece această este mai lungă.

În încheiere

După cum vedeţi principiul de funcţionare este destul de simplu, dar într-un caz real sunt luate în calcul mult mai multe variabile decât am înşirat eu aici (tip de infrastructură, capacitate de transfer, nivelul de încărcare al infrastructurii pe segmente de reţea, limitări, etc). Eu am încercat să dau o explicaţie pe întelesul tuturor. Dacă doriţi aprofundarea acestor date consultaţi documentaţia de specialitate.

Chiar dacă este reclamă platită, parcă trebuia să aibă legătură cu ceea ce caută utilizatorul de rând, tocmai pentru ca puştiul de 10 ani care vrea să afle amănunte picante despre Tom & Jerry, să nu găsească preţul celui mai nou model de dildo.

Hai să dăm iar vina pe criza mondială şi să trecem mai departe.